DNA.html



România

Puterea legislativă

Parlament format din: Camera Deputaţilor Senat

Puterea executivă

Preşedintele

Guvernul

Puterea judecătorească

Curtea Constituţională Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Consiliul Superior al Magistraturii Departamentul Naţional Anticorupţie Curţile de apel Tribunalele Judecătoriile

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este un parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, la nivel înalt şi mediu, o structură, cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

A fost înfiinţată în anul 2002 prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 a Guvernului României. ^[1] La înfiinţare parchetul a fost numit Parchetul Naţional Anticorupţie, iar între octombrie 2005 - martie 2006 a fost denumit Departamentul Naţional Anticorupţie, ambele structuri funcţionând ca o structură autonomă pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

modifică Competenţe

Prin cadrul legislativ creat de legea care înfiinţa acestă structură, Parchetului i s-a oferit competenţe în vederea combaterei corupţiei la nivel înalt şi mediu. DNA este o entitate independentă în raport cu instanţele judecătoreşti, cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.

Infracţiunile care intră în competenţa Parchetului sunt cele care au ca obiect al infracţiunii bunuri sau sume care sunt echivalentul a peste 10.000 de euro, în acest caz putând fi cercetate persoane indiferent de calitatea acestora. Parchetul poate cerceta şi infracţiunile conexe actelor de corupţie dacă aceste infracţiuni au cauzat un prejudiciu mai mare de 200.000 de euro sau dacă aceste tipuri de activităţi au perturbat grav bunul mers al autorităţilor publice, instituţiilor publice. DNA are competenţe exclusive şi nelimitate în combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în urmărirea membrilor Parlamentului.

Prin modificările legislative ulterioare competenţa Parchetului a fost redusă în ceea ce priveşte corupţia mică, fiind eliminate competenţele în ceea ce priveşte primarii oraşelor şi comunelor, agenţi de poliţie şi notari. Infracţiunile de corupţie săvârşite de cei care sunt incluşi în aceste ultime categorii revin procurorilor de la celelalte parchete de pe lângă instanţe.

Orice tip de act de corupţie este instrumentalizată de DNA, dacă cel care săvârşeşte acest tip de infracţiune se încadrează în una din aceste categorii:

• Demnitari publici: deputaţi, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora, consilieri ai miniştrilor, consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai Primului-ministru, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii municipiilor, consilierii judeţeni, prefecţii şi subprefecţii;

• Jurişti: judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;

• membrii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi ai camerelor judeţene de conturi, guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, comisarii Gărzii Financiare, personalul vamal, persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare, persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, lichidatorii judiciari, executorii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS);

• Militari şi poliţişti: ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie;

• conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora, avocaţi etc.

DNA are autoritatea de a ancheta şi infracţiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, ^[2] indiferent de valoarea pagubei, precum şi infracţiunile de macrocriminalitate economico-financiară, dacă acestea au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, în cazurile de:^[3] înşelăciune, formele abuzului în serviciu, anumite infracţiuni prevăzute în Codul Vamal, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

modifică Prezentare

Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de către un Procurorul şef (asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), doi procurori şefi adjuncţi (asimilaţi adjunctului procurorului general) şi 4 procurori şefi de secţie. Aceştia sunt propuşi de către Ministrul Justiţiei, fiind numiţi de către Preşedintele României şi sunt avizaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea reinvestirii o singură dată.^{[4] [5]}

Daniel Morar Procurorul şef

Ioan Mircea Zărie Procurorul şef adjunct

Carmen Gâlcă Procurorul şef adjunct

Conform legislaţiei care permite funcţionarea acestei structuri în instrumentalizarea dosarelor de corupţie şi în alte activităţi specifice activităţii de urmărire penală, procurorii direcţiei sunt sprijiniţi atât de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, cât şi de alţi specialişti calificaţi în domeniile: economice, financiare, bancare, vamale, informatice etc. Aceşti specialişti activează în cadrul unor echipe operative conduse, supravegheate şi controlate de procurorul responsabil de caz.

Din punct de vedere al resurselor financiare necesare desfăşurării activităţilor, DNA are, prin lege, independenţă financiară, fondurile fiind asigurate de la bugetul de stat şi sunt distribuite prin intermediul unui buget distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul şef al direcţiei este ordonator secundar de credite.

modifică Structură

DNA este format dintr-o structură centrală şi o structură teritorială. Structura teritorială este formată din 15 servicii teritoriale şi 3 birouri teritoriale. ^[6]

• Structura centrală: Secţia de combatere a corupţiei, Secţia de combaterea a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, Secţia judiciară penală;
• Servicii teritoriale în: Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara;
• Birouri teritoriale în: Satu Mare, Slobozia, Târgu Jiu.

modifică Note

1. ^ http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=34573
2. ^ conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2005, DNA are competenţa exclusivă de cercetare a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor Comunităţilor Europene, indiferent de cuantumul prejudiciului.
3. ^ conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
4. ^ conform prevederilor art. 54 din Legea nr. 303/2004
5. ^ Organigramă DNA
6. ^ http://www.pna.ro/ghidul_just.jsp#cap1

modifică Legături externe

• Site oficial